Imobiliarele, bunurile de lux și afacerile bazate pe cash: Instrumente mai folosite pentru spălarea banilor decât criptomonedele
Share
Share the post "Imobiliarele, bunurile de lux și afacerile bazate pe cash: Instrumente mai folosite pentru spălarea banilor decât criptomonedele"
Europol, agentie cu sarcina de a sprijini statele membre ale UE în combaterea criminalității internaționale și organizate grave, publică un raport citat de Binance ce oferă o evaluare cuprinzătoare a operațiunilor celor mai periculoase rețele infracționale din Europa.
Ceea ce au în comun aceste organizații criminale, specializate în activități precum traficul de droguri, fraudele online și criminalitatea, este nevoia de a legaliza câștigurile obținute ilegal. Evaluând prevalența diferitelor instrumente pe care rețelele criminale le folosesc în acest scop, experții Europol au constatat că imobiliarele reprezintă principalul vehicul pentru spălarea banilor (41%), urmate de bunurile de lux și afacerile axate pe cash.
În timp ce criptomonedele se regăsesc pe listă cu o pondere de 10% din fondurile spălate, acestea nu sustin afectarea imaginii industriei. Mai mult, este de așteptat ca următoarea ediție a raportului Europol să arate o pondere mai mică a fondurilor spălate prin canale legate de active digitale, dacă tendințele de scădere observate de la un an la altul în majoritatea celorlalte domenii se mențin.
Cripto: Sub 1% din fondurile ilicite globale
Firma de analiză blockchain Chainalysis estimează că valoarea totală a activelor digitale primite de adrese ilicite pe parcursul anului 2023 a fost de 24,2 miliarde de dolari, în scădere de la 39,6 miliarde de dolari în 2022.
Aceste cifre reprezintă atât active furate în atacuri cibernetice asupra criptomonedelor, cât și fonduri trimise către portofele pe care Chainalysis le desemnează drept ilicite: adrese asociate cu grupuri de ransomware, operațiuni de fraudă, piețe darknet, finanțarea terorismului și cea mai mare categorie ca volum – entități și jurisdicții sancționate. Aceasta este probabil cea mai riguroasă și cuprinzătoare evaluare a amplorii activității criminale asociate cu activele digitale pe care o avem astăzi.
Raportul recent Global Financial Crime al NASDAQ plasează suma totală a fondurilor ilicite – inclusiv criptomonede și moneda fiduciară – pe care sistemul financiar global le-a procesat anul trecut la 3,1 trilioane de dolari.
Pentru o perspectivă suplimentară, raportul NASDAQ atribuie peste 485 de miliarde de dolari din totalul pierderilor din 2023 diferitelor forme de înșelătorii și scheme de fraudă. O categorie care a generat o cantitate de fonduri ilicite comparabilă cu cea asociată cu activele digitale este frauda cu cecuri bancare, care a dus la pierderi de 26,6 miliarde de dolari pentru persoane fizice și companii anul trecut, predominant în America, unde cecurile sunt încă răspândite.
Treuzoria SUA: Criptomonedele sunt mult în urma metodelor convenționale de spălare a banilor
În fiecare an, Departamentul Trezoreriei SUA își publică Evaluările Naționale a Riscurilor privind Spălarea Banilor, Finanțarea Terorismului și Finanțarea Proliferării, detaliind vulnerabilitățile și riscurile cheie.
Evaluarea riscurilor de spălare a banilor din 2024, deși ia act de tendințele existente în ceea ce privește riscurile asociate cu criptomoneda, declară explicit că „utilizarea activelor virtuale pentru spălarea banilor rămâne în continuare mult sub cea a monedei fiduciare și a metodelor mai convenționale care nu implică active virtuale”.
Grosul raportului se concentrează pe riscurile persistente și emergente de spălare a banilor legate de domeniile convenționale, cum ar fi utilizarea greșită a entităților juridice; lipsa de transparență în unele tranzacții imobiliare; lipsa unei acoperiri cuprinzătoare pentru sectoarele relevante, cum ar fi consilierii de investiții; profesioniști complici care își utilizează abuziv pozițiile sau afacerile; și deficiențe de conformitate și supraveghere la unele instituții financiare reglementate.
Toate aceste domenii reprezintă probleme structurale familiare inerente sistemului financiar tradițional și practicilor corporative, subliniind modul în care criminalitatea financiară este o problemă sistemică, mai degrabă decât ceva care ar putea fi pus pe seama unui anumit tip de infrastructură tehnologică sau clasă de active.