Cum exploatează infractorii cibernetici tendințele Generației Z: De la FOMO la Fast Fashion

Născută și crescută într-o lume în continuă evoluție tehnologică, Generația Z este cea mai familiarizată cu mediul online, recunoscută pentru fluența sa digitală și influența în stabilirea tendințelor. Încă din primii ani de viață, membrii Gen Z au contribuit la modelarea peisajului digital, lăsând urme online mult înainte de a conștientiza riscurile acestui spațiu. Însă, în timp ce navighează printr-o lume hiperconectată, plină de rețele sociale și cumpărături online, amenințările cibernetice evoluează la fel de rapid.

Pentru a explora aceste provocări, Kaspersky a lansat „Case 404” – un joc interactiv de tip cybersecurity, în care jucătorii devin detectivi AI ce investighează infracțiuni digitale. Conceput special pentru Generația Z, jocul îi ajută pe utilizatori să înțeleagă cum obiceiurile lor online – de la cumpărături la partajarea excesivă de informații – pot deveni puncte de intrare pentru atacuri cibernetice.

Cu ocazia lansării jocului, Kaspersky evidențiază modurile în care infractorii cibernetici transformă obiceiurile online ale Gen Z în veritabile „căi de atac” și oferă sfaturi practice pentru a transforma conștientizarea în reziliență digitală:

1. Partajarea excesivă și amprenta digitală tot mai mare

Pentru Gen Z, a împărtăși momente din viață în mediul online a devenit o a doua natură. Platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat sunt pline de selfie-uri cu localizare precisă, postări zilnice și detalii personale. Această expunere constantă creează o amprentă digitală vastă, pe care infractorii o pot exploata în atacuri de tip inginerie socială sau pentru furturi de identitate.

Partajarea excesivă poate dezvălui, involuntar, informații sensibile – de la adrese de domiciliu surprinse în fundalul fotografiilor până la rutine zilnice care îi fac pe utilizatori previzibili. Chiar și conținutul aparent inofensiv – precum o poză cu partenerul sau cu animalul de companie – poate oferi indicii utile pentru întrebările de recuperare a parolei.

2. Frica de a rata ceva (FOMO – Fear of Missing Out)

FOMO reprezintă anxietatea sau disconfortul care apare din teama de a fi exclus sau de a nu fi la curent cu cele mai recente tendințe sau conexiuni, în special dacă nu urmăresc ceea ce fac alții pe rețelele sociale. Este un factor motivațional puternic pentru Generația Z, alimentat constant de actualizări despre lansări de produse, concerte sau evenimente.

Văzându-și colegii participând la evenimente, achiziționând produse noi sau bifând reușite personale, tinerii pot experimenta sentimente de inadecvare sau excludere. Fie că este vorba despre lansarea unui nou iPhone, turneul Eras al lui Taylor Swift sau un eveniment sportiv major, FOMO îi poate determina pe utilizatori să acceseze link-uri neverificate care promit acces anticipat sau oferte exclusive.

Infractorii cibernetici exploatează această stare de urgență creată de FOMO prin campanii de tip clickbait, atrăgând utilizatorii pe site-uri malițioase, care fură datele de autentificare sau distribuie programe malware. Biletele false pentru evenimente, precomenzile înșelătoare și informațiile „scurse” din surse interne sunt doar câteva dintre tacticile folosite pentru a manipula această teamă și dorință de exclusivitate.

1. Nostalgia modei Y2K și a culturii anilor 2000

Pentru Generația Z, născută în preajma anului 2000 sau după acea perioadă, moda Y2K reflectă o combinație între nostalgia pentru un timp mai simplu, pre-digital, și dorința de a reinventa acele stiluri într-o cheie modernă. Platforme precum TikTok și Instagram au amplificat revenirea trendului Y2K, prin influenceri care recreează ținute vintage și promovează haine second-hand. Hashtaguri precum #Y2Kfashion și #Y2Kaesthetic au adunat miliarde de vizualizări.

Fascinația Generației Z pentru cultura începutului de mileniu – de la estetica Y2K până la jocurile copilăriei – a readus în atenție titluri retro precum The Sims 2, Barbie Fashion Designer sau Bratz Rock Angelz. Deși aceste jocuri trezesc nostalgii, căutarea versiunilor neoficiale online duce adesea către site-uri infectate cu malware. Infractorii cibernetici exploatează acest interes de nișă inserând software malware în fișiere de joc contrafăcute. Ceea ce pare o simplă reîntoarcere la copilărie se poate transforma rapid într-un dispozitiv compromis sau într-o breșă de securitate a datelor personale.

4. Fast Fashion

Generația Z adoră hainele expresive, preferă să iasă în evidență decât să se conformeze și își schimbă stilul constant – ce era la modă luna trecută poate fi deja „expirat”. Această goană continuă după trenduri este susținută de retailerii de fast fashion, care oferă metode accesibile de a-și reînnoi rapid garderoba. De exemplu, gigantul chinez Shein, extrem de popular în rândul Gen Z, adaugă zilnic până la 6.000 de produse noi pe site-ul său.

Pentru Generația Z, fast fashion nu e doar o preferință de cumpărături – este un stil de viață. Branduri precum Shein, ASOS sau Fashion Nova oferă prețuri accesibile și satisfacție instantă, devenind astfel elemente de bază în garderoba acestei generații. Totuși, acest fenomen vine la pachet și cu riscuri semnificative. Escrocii cibernetici profită de popularitatea acestor branduri prin crearea unor site-uri false de cumpărături, coduri promoționale înșelătoare sau reclame de tip phishing, care imită perfect brandurile originale pentru a determina utilizatorii să-și introducă datele personale. Cu cât utilizatorii sunt mai implicați în cumpărăturile online, cu atât crește riscul ca aceștia să acceseze site-uri frauduloase sau să cadă în plasa unor scheme create special pentru a le fura informațiile personale și financiare.

1. IDisorder

Generația Z se confruntă tot mai frecvent cu un fenomen numit iDisorder – o afecțiune prin care capacitatea creierului de a procesa informații este modificată din cauza expunerii excesive la tehnologie. Această obsesie pentru mediul digital poate duce la tulburări psihologice, fizice și sociale, inclusiv anxietate și depresie. Cercetările publice confirmă gravitatea situației: unul din trei tineri cu vârste între 18 și 24 de ani declară că a experimentat simptome asociate acestor probleme de sănătate mintală.

Tocmai de aceea, mulți dintre ei se orientează către instrumente digitale pentru sprijin emoțional – cum ar fi platformele de teleterapie sau aplicațiile de monitorizare a stării psihice. Însă aceste aplicații stochează informații extrem de sensibile, precum stările emoționale ale utilizatorilor, notițele din ședințele de terapie sau rutina zilnică. Dacă aceste platforme sunt compromise, datele colectate pot fi exploatate de atacatori cibernetici pentru șantaj sau campanii de phishing.

Pentru a rămâne în siguranță în lumea digitală, Kaspersky recomandă Generației Z să facă următoarele:

• Explorează jocul interactiv „Case 404” creat special pentru Gen Z, pentru a învăța cum să te protejezi în mediul online.
• Gândește-te înainte să postezi: evită fotografiile care îți pot dezvălui adresa, obiceiurile zilnice sau alte detalii personale.
• Nu te lăsa păcălit de oferte limitate – verifică întotdeauna reducerile sau link-urile prin surse oficiale.
• Analizează cu atenție adresele web înainte de a introduce date personale – multe site-uri false imită mărci cunoscute.
• Folosește metode sigure de plată online și evită ofertele „prea bune pentru a fi adevărate”.
• În cazul aplicațiilor pentru sănătatea mintală, alege servicii cu politici stricte de confidențialitate și evită supraexpunerea informațională.
• Fii atent la extensiile fișierelor – jocurile sau clipurile video nu ar trebui să vină în format .exe sau .msi.
• Instalează soluții de securitate de încredere, cum ar fi Kaspersky Premium, pentru detectarea și blocarea conținutului periculos.
• Asigură-ți confidențialitatea și protejează-ți IP-ul cu Kaspersky VPN, pentru o navigare și comunicare online mai sigură.