Studiu EY: diferență semnificativă între obiectivele organizațiilor guvernamentale în materie de inteligență artificială și realitate

Organizațiile guvernamentale și din sectorul public conștientizează rolul esențial al datelor și al inteligenței artificiale, însă se menține un decalaj semnificativ de implementare, potrivit recentului studiu realizat de EY în rândul a aproape 500 de funcționari guvernamentali de rang înalt. Deși 64% dintre respondenți admit că adoptarea inteligenței artificiale ar putea conduce la economii substanțiale și 63% cunosc potențialul acesteia de a îmbunătăți prestarea de servicii, realitatea arată că doar 26% au integrat inteligența artificială la nivelul întregii organizații și doar 12% dintre cei chestionați au adoptat soluții de inteligență artificială generativă. Aceste rezultate evidențiază necesitatea unor măsuri ferme din partea guvernelor pentru a reduce acest decalaj, 58% dintre respondenți pledând pentru accelerarea adoptării tehnologiei datelor și a inteligenței artificiale în organizațiile din sectorul public.

Rezultatele studiului au relevat că organizațiile care au implementat deja analiza de date și inteligența artificială beneficiază de avantaje semnificative în mai multe domenii, printre care o mai bună interacțiune cu cetățenii prin ameliorarea accesului și servicii personalizate, monitorizare îmbunătățită și economii de costuri datorită eficientizării, securitate consolidată prin reducerea fraudelor și a erorilor, creșterea productivității și satisfacției angajaților, precum și decizii mai bine fundamentate și bazate pe date.

Deschizători de drumuri

Cercetarea a identificat o categorie a pionierilor, organizații care sunt semnificativ mai avansate decât celelalte organizații nu doar în ceea ce privește progresele făcute în implementare, ci și abordarea strategică. Primele 20% dintre organizațiile respondente, clasificate drept pionieri, sunt mai avansate în implementarea soluțiilor digitale. Restul de 80% dintre respondenți sunt clasificați ca organizații din eșalonul secund.

Pionierii se disting prin accentul strategic pus pe construirea unor fundații solide, fără să se grăbească să implementeze tehnologii de inteligență artificială avansate. 88% dintre pionieri au implementat infrastructuri de date și digitale, comparativ cu 58% dintre organizațiile din eșalonul secund. 76% dintre pionieri au digitalizat sau automatizat procesele și serviciile existente, față de 33% dintre organizațiile din eșalonul secund, iar 58% dintre pionieri au implementat capacități de analiză a datelor, comparativ cu o treime (33%) dintre organizațiile din eșalonul secund.

Permenthri Pillay, lider EY Global Government & Public Sector Digital Modernization, a declarat: „Elanul inițial a dat roade pentru pionierii care au dezvoltat o fundație digitală și de date mai eficientă și, în unele cazuri, platforme de date compatibile cu tehnologiile cloud. Aceștia au progresat mai rapid în integrarea capacităților bazate pe date la nivelul întregii organizații, nu doar în anumite echipe sau departamente. Această abordare contribuie la menținerea unor standarde ridicate de calitate și coerență a datelor, elimină compartimentarea organizațională și asigură un cadru unitar de guvernanță a datelor și de respectare a reglementărilor. În plus, permite o gestionare a datelor scalabilă și flexibilă și conduce, în cele din urmă, la strategii mai unitare și mai bine aliniate, în beneficiul întregii organizații”.

Provocări legate de implementarea inteligenței artificiale

Implementarea analizei de date, a inteligenței artificiale și a GenAI reprezintă o dilemă pentru organizațiile guvernamentale. Acestea conștientizează posibilele beneficii, însă se confruntă cu provocări semnificative care împiedică implementarea. Aproape două treimi (62%) dintre respondenți au afirmat că preocupările legate de confidențialitatea și securitatea datelor limitează capacitatea actuală a organizației lor de a adopta soluții digitale și bazate pe date. De asemenea, 51% au indicat lipsa unei strategii de transformare digitală și a datelor, iar 45% menționează infrastructura de date inadecvată.

Spre deosebire de sectorul privat, autoritățile guvernamentale gestionează cantități mari de date protejate prin lege. Legislația privind protecția vieții private și barierele normative, concepute inițial pentru a proteja cetățenii, fac dificilă transmiterea datelor, deoarece îi împiedică pe funcționarii publici să acționeze dincolo de ceea ce este permis în mod explicit, în lipsa cadrelor și mecanismelor de protecție necesare. Organizațiile de top soluționează aceste provocări prin stabilirea unor cadre clare de guvernanță a datelor, care precizează permisiunile, mijloacele de control al accesului și limitările în utilizare, și creează politici și tehnici transparente privind utilizarea datelor, pentru a proteja datele cu caracter personal, permițând totodată analiza acestora.

Valorificarea momentului inteligenței artificiale

Convergența provocărilor fără precedent cu care se confruntă autoritățile guvernamentale în prezent, adică constrângerile legate de resurse, schimbările demografice, problemele sociale complexe și exigențele tot mai mari ale cetățenilor, impune un răspuns transformator. Studiul a arătat că tehnologia datelor și inteligența artificială oferă exact capacitățile necesare pentru a face față acestor provocări, însă numai dacă sunt implementate într-un mod atent și sistematic.

Catherine Friday, lider EY Global and EY Asia-Pacific Government & Infrastructure Industry, a declarat: „Miza este mare. Guvernele care nu acționează decisiv riscă să rămână în urmă din punct de vedere tehnologic și să își compromită capacitatea fundamentală de a își îndeplini misiunea în slujba cetățenilor. În schimb, acelea care reușesc să implementeze cu succes aceste tehnologii pot obține beneficii substanțiale pe șase direcții esențiale: productivitate crescută, îmbunătățirea percepției angajaților asupra mediului de lucru, transformarea serviciilor publice, planificare ameliorată, administrare financiară consolidată și o reziliență sporită”.