Declinul de încredere, ineficiența transformării și resursele umane sunt principalele riscuri în sectorul de telecomunicații

Subestimarea schimbărilor imperative de confidențialitate, securitate și încredere rămân principalele riscuri pentru companiile din sectorul telecomunicațiilor în 2025. Potrivit raportului anual EY Principalele zece riscuri în sectorul telecomunicațiilor, companiile din acest sector se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește statutul lor ca operatori de date.

Un studiu EY[1] efectuat la nivelul a zece piețe din întreaga lume a constatat că există temeri în rândul clienților cu privire la rolul pe care inteligența artificială l-ar putea juca în interacțiunile lor cu furnizorii de servicii, două treimi dintre ei dorindu-și explicații mai clare din partea furnizorilor de servicii de conectivitate despre modul în care este utilizată inteligența artificială. Aceste temeri în rândul clienților se amplifică într-un moment în care există o sensibilitate mai mare de utilizare responsabilă a inteligenței artificiale în interiorul organizațiilor. Potrivit ediției 2024 a studiului EY Human Risk in Cybersecurity[2], 39% dintre angajații din SUA nu sunt convinși că știu cum să utilizeze inteligența artificială într-un mod responsabil.

O preocupare suplimentară în companiile de telecom este faptul că inteligența artificială reprezintă doar unul dintre numeroșii factori de risc în securitatea cibernetică. Operatorii continuă să fie foarte expuși la atacuri cibernetice. Se estimează că acest sector a fost vizat de 57%[3] dintre atacurile de blocare distribuită a serviciului (DDOS) lansate asupra tuturor sectoarelor în primul semestru al anului 2024, iar pagubele aduse bunurilor fizice reprezintă o preocupare suplimentară.

Cédric Foray, lider EY Global Telecommunications, a declarat: „Pe măsură ce conectivitatea capătă un rol din ce în ce mai important în digitalizarea industrială, companiile de telecomunicații ar trebui să se preocupe de identificarea riscurilor care apar în afara organizației lor, indiferent dacă acestea privesc lanțurile de aprovizionare existente, modificarea nevoilor clienților sau aspectele politice și de reglementare mai complexe. Acest lucru este valabil, în special, pentru securitatea cibernetică, unde vectorii și suprafețele de atac evoluează rapid. Impactul GenAI asupra experienței angajaților și clienților necesită, de asemenea, atenție, pentru a atenua riscurile de evoluție negativă, în timp ce companiile de telecomunicații ar trebui să rămână atente la evoluția imperativelor legislative, menite să sporească încrederea în inteligența artificială”.

Resursele umane, recalificarea și colaborarea au o importanță critică pentru companiile din telecomunicații

Potrivit studiului EY Telco of Tomorrow[4], 73% dintre liderii din industria telecomunicațiilor au apreciat atragerea și retenția angajaților cu competențe ca cel mai important element al strategiei lor de resurse umane. Competențele și cultura se clasează pe locul al doilea în clasamentul principalelor zece riscuri, urcând cu o poziție față de anul trecut. Recalificarea și îmbunătățirea colaborării sunt, de asemenea, menționate ca priorități de executivii din telecom (50% și, respectiv, 42%). Cu toate acestea, redefinirea rolului salariaților și a ofertei de angajare propuse acestora, importantă în sprijinirea atragerii de competențe, este subliniată ca prioritate în domeniul resurselor umane, dar numai 10% dintre liderii din telecom consideră acest element ca fiind un aspect esențial al forței de muncă din companiile lor.

Funcțiile de resurse umane sunt presate să se adapteze, având în vedere că 85% dintre respondenții angajați în industria telecomunicațiilor sunt de părere că acestea vor trebui să treacă prin schimbări majore sau moderate în următorii cinci ani pentru a face față nevoilor strategice și în materie de competențe ale companiei, potrivit studiului EY Work Reimagined[5]. În plus, în contextul în care companiile telecom permit un regim de telemuncă integral, majoritatea angajaților din domeniu consideră că aceasta ridică probleme în pentru colaborarea cu colegii și utilizarea tehnologiilor asigurate de angajator.

Eficiența programelor de transformare, sub lupă

Ineficiența transformării prin intermediul noilor tehnologii este o apariție nouă în top zece riscuri din acest an, clasându-se pe locul al treilea . O varietate de tehnologii emergente vor propulsa transformarea în sectorul telecomunicațiilor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, potrivit raportului. Studiul EY[6] arată că automatizarea proceselor și rețelele bazate pe software sunt considerate în prezent cele mai importante tehnologii în această privință, dar și că inteligența artificială urmează să devină principalul vector de transformare în anii următori. Aceste atitudini subliniază oportunitățile disponibile, dar valorificarea la maximum a tranziției către noile tehnologii vine la pachet cu probleme asociate.

Adrian Baschnonga, analist șef în cadrul EY Global Technology, Media & Entertainment and Telecommunications (TMT), a declarat: „Companiile de telecomunicații trebuie să analizeze cu atenție cea mai bună modalitate de a implementa treptat noile tehnologii, mai ales având în vedere combinația complexă de capacități software și hardware implicate, precum și necesitatea de a simplifica infrastructura IT și rețelele existente. De asemenea, companiile de telecomunicații trebuie să facă alegeri strategice în ceea ce privește inteligența artificială, de la prioritizarea cazurilor de utilizare până la selectarea modelelor lingvistice mari (LLM) de tip „open source” sau proprii, precum și deciziile referitoare la furnizori și parteneriate”.

Companiile telecom se confruntă cu o decizie dificilă în ceea ce privește selectarea indicatorilor de performanță pentru evaluarea reușitei programelor de transformare. Cu toate că există un nivel ridicat de încredere în potențialul transformator al inteligenței artificiale (79% dintre companiile de telecomunicații consideră că aceasta va dubla nivelul eficienței într-un interval de cinci ani[7]), stabilirea unor indicatori cheie de performanță (KPI) este esențială pentru măsurarea evoluției transformării tehnologice. Acest aspect este în special important în condițiile în care 75% dintre respondenții directori generali sunt de părere că povara infrastructurii IT existente le împiedică organizația să inoveze în același ritm cu evoluția tehnologiilor[8].

Perturbarea lanțului valoric reprezintă o nouă amenințare la adresa sectorului

Neatenuarea perturbărilor înregistrate de lanțul valoric este o altă intrare în top zece riscuri în acest an și se situează pe locul al optulea , amenințările din afara sectorului reprezentând un motiv de îngrijorare tot mai răspândit în rândul companiilor de telecomunicații. În timp ce furnizorii de servicii de conectivitate și operatorii de rețele virtuale mobile (MVNO) sunt considerați în prezent drept principala sursă de evoluții radicale de natură concurențială, 76% dintre liderii din telecom consideră că operatorii de hipercentre de date vor reprezenta o sursă de perturbare într-un interval de cinci ani, iar mai bine de unu din patru (29%) dintre respondenți au indicat în acest sens operatorii de satelit.[9] Cu toate că aceste entități sunt și importanți parteneri ai companiilor de telecomunicații, este clar că liderii executivi sunt atenți la riscurile prezentate de alți actori din lanțul valoric al sectorului.

Cédric Foray a adăugat: „În paralel cu procesul de analiză a celui mai bun mod în care operatorii pot să atenueze principalele riscuri, aceștia trebuie să fie în continuare atenți la apariția unor noi provocări și, în același timp, să evalueze cu grijă evoluțiile impactului pe care riscurile existente îl au asupra organizației lor. Privind în perspectivă, strategiile de atenuare eficientă a riscurilor vor depinde de înțelegerea întrepătrunderii riscurilor care, la prima vedere, pot părea izolate și de înțelegerea modului în care acțiunile pozitive menite să soluționeze o problemă pot contribui la diminuarea altor probleme”.

Lista principalelor zece riscuri în telecomunicații în 2025:

1. Subestimarea schimbărilor imperative în confidențialitate, securitate și încredere
2. Gestionare inadecvată a competențelor, abilităților și culturii
3. Transformare ineficientă prin intermediul noilor tehnologii
4. Gestionarea deficitară a agendei de durabilitate
5. Incapacitatea de a valorifica noile modele de afaceri
6. Nivel inadecvat de fiabilitate și reziliență a rețelelor
7. Interacțiunea lipsită de eficacitate cu ecosistemele externe
8. Neatenuarea perturbărilor înregistrate de lanțurile valorice
9. Incapacitatea de adaptare la schimbările cadrului legislativ și politic
10. Modele operaționale inadecvate pentru valorificarea la maximum a creării de valoare.

***