Share the post "Comunicarea în 2022: între fake news şi social media, brandurile riscă dezastre reputaţionale fără precedent"
Google afişa, pe 13 iunie 2022, la ora 18, aproximativ 600.000 de rezultate la căutarea „Ucraina mobilizează femeile”, un fake news care s-a viralizat foarte bine în nici 24 de ore de la lansarea în mediul virtual românesc.
Problema cea mai serioasă nu este rostogolirea minciunii, ci rostogolirea în continuare a minciunii chiar şi după ce o parte din media românească a preluat dezminţirea oficială ucraineană.
Explicaţia o avem din studiul crizelor de comunicare din mediul de business din Romania în anii 2018-19 inclusiv (înainte de pandemie), când V+O Communication a constatat o rată de propagare a ştirilor negative de trei până la cinci ori mai mare decât cea pentru dezminţiri sau reveniri. Practic, „răul” merge mult mai bine decât binele. Şi atunci, ce perspective avem?
Aşa cum a căzut în capcana falsului cu mobilizarea femeilor, cu scumpirea benzinei din martie, cu penuria de ulei de floarea soarelui, tot din martie, tot aşa media şi toată societatea poate cădea în capcana unui fals despre o companie, despre un business legitim, care să fie pus într-o situaţie dificilă din cauza unui fake news. Cu atât mai mult cu cât canalul primar de distribuire a fake news sunt platformele de social media, unde oricine poate scrie orice, până când ajunge să fie raportat/blocat.
Fenomenul fake news, în combinaţie cu realitatea social media reprezintă un context de business mai periculos chiar decât ransomware – bandiţii digitali care îţi confiscă sistemul informatic cu un exploit şi îţi cer o răscumpărare în schimbul cheii de control. O epidemie de fake news ar putea elimina segmente întregi din mediul de afaceri la fel de indiscriminatoriu precum Covid a omorât oameni.
Iar epidemia te poate lovi şi dacă ai, şi dacă nu ai pagină sau comunitate de Facebook. De aceea, cu cât ai o strategie de comunicare mai proactivă, în care să populezi spaţiul virtual cu propria ta versiune, cu atât eşti mai greu de atacat prin fake news – pentru că ştirile false nu au succes decât acolo unde nu trebuie să contrazică o realitate existentă. O strategie de succes împotriva fake news poate fi să acoperi o paletă cât mai largă de subiecte cu propriul punct de vedere, făcând realitatea să fie greu de falsificat.
În combinaţie cu contextul politico-economic (vine anul 2024 electoral), probabil că una din tendinţele în comunicare va fi ca brandurile să se orienteze către o creştere a consistenţei comunicării, folosind nu numai social media, dar tot mai mult platforme de comunicare proprietare, sub control propriu 100%, sau independente dar sustenabile – precum publicaţiile online de nişă, blogurile administrate de persoane cu reputaţie sau publicaţii relevante cu trafic mare şi reguli editoriale.
2022 este deja un an complicat şi greu de „citit”, aşa că şi comunicarea, ca industrie, va bâjbâi ca restul economiei româneşti, în căutarea reţetei universal valabile şi cu cea mai bună predictibilitate. Unii, fiind creativi şi optimişti, au deja reţete punctuale funcţionale, au găsit ingrediente noi şi de folos şi au rezultate, chiar dacă preferă să păstreze o oarecare discreţie, este de părere Eugen Secmerean, PR Director V+O Communication.